Vineri, 21 iunie 2013, cu ocazia Zilei Mondiale a Hidrografiei, Direcţia Hidrografică Maritimă, în calitate de autoritate naţională în domeniul hidrografiei maritime şi reprezentantă a României la Organizaţia Hidrografică Internaţională, a organizat un simpozion, propunându-şi să aducă în atenţia autorităţilor industriei maritime locale şi a celorlalte instituţii implicate în gestionarea integrată a zonei costiere, importanţa acestei prestigioase organizaţii şi a activităţii oficiilor hidrografice pentru siguranţa navigaţiei, protecţia mediului, operaţiunile maritime militare şi civile etc.

Prin această manifestare s-a dorit facilitarea schimbului de idei şi experienţă în domeniu, precum şi iniţierea unor colaborări ulterioare între participanţi, în scopul creării unui mediu de comunicare în care să fie identificate şi puse în practică proiecte viabile care să vină în sprijinul comunităţii maritime şi autorităţilor locale interesate, cât şi o mai bună cunoaştere a produselor şi serviciilor oferite.

 

SCURTĂ DESCRIERE

 

În contextul în care, la începutul secolului XXI, numărul hărţilor de mare rezoluţie ale Lunii şi ale planetei Marte este mai mare decât cel al mărilor şi oceanelor lumii, fiind în mod sistematic explorate hidrografic mai puţin de 10% dintre acestea, comunitatea hidrografică internaţională doreşte să sublinieze importanţa creşterii gradului de conştientizare publică a rolului pe care îl joacă hidrografia în viaţa fiecăruia.

Având în vedere că mările şi oceanele sunt factori majori care contribuie la economia mondială, acestea ocupând 71% din suprafaţa lumii şi peste 90% din rutele comerţului mondial pe apă, „economia albastră” se referă la suma tuturor activităţilor economice asociate mărilor, oceanelor, porturilor şi zonelor costiere.

Economia albastră globală se extinde deci dincolo de activităţile maritime tradiţionale de pescuit sau de transport maritim comercial şi de pasageri. Alte activităţi marine care fac apel la competenţele hidrografiei implică de obicei discipline precum acvacultura, biomedicina, platforme plutitoare, conducte şi cabluri submarine, şantiere navale, managementul zonei costiere, operaţiuni portuare, apărare şi securitate, energie şi minerale oceanice, desalinizarea, ştiinţa oceanelor, meteorologie marină, turism etc.

În fapt, fiecare activitate maritimă, marină sau submarină enumerată mai sus depinde de cunoaşterea adâncimii şi de natura fundului mării, de identificarea eventualelor pericole sau de cunoaşterea mareelor sau a curenţior marini. Obţinerea şi difuzarea acestor cunoştinţe specifice hidrografiei constituie de fapt rolul hidrografilor şi cartografilor marini, a căror activitate este fundamentală pentru dezvoltarea şi susţinerea economiei albastre.

Securitatea maritimă, înţelegerea mediului marin şi exploatarea inteligentă a „economiei albastre” pot fi îmbunătăţite deci, esenţial, prin accesul la bogăţia de date hidrografice încorporate în produsele specifice de ultimă generaţie - de la tehnici inovatoare de cercetare hidrografică şi producţii de hărţi digitale la tehnologii asociate cu diagrame pentru vizualizări 3D - care contribuie la o navigaţie sigură şi eficientă, ajută la protejarea vieţii şi a proprietăţii pe mare, facilitează protecţia mediului marin şi susţine dezvoltarea zonelor maritime naţionale.